The Appointment by Herta Muller

Eroina principală (probabil Herta) este convocată într-o joi la ora 10:00 fix, la securitate. Este o audienţă sau un interogatoriu? E prima dată? E vinovată?

La audienţe obligatorii am participat şi eu imediat după depunerea actelor de plecare definitivă, în iulie 1981. Pentru ofiţerul anchetator reprezentai doar un alt caz. Pentru tine, cazul ăsta era viaţa ta. Într-o vară m-am prezentat la o audienţă, îmbrăcat cu două maieuri, cămaşă cu mînecă lungă şi un pulover atîrnînd de gît! Just in case!

Eroina, angajata unei fabrici textile, a cusut nişte bileţele în costumele livrate spre Italia. Vroia să părăsescă ţara. Acum e în tramvai spre audienţa cu maiorul Albu. Nu e primul interogatoriu, de data asta şi-a luat un prosop şi periuţa de dinţi. Just in case! Timpul dintre staţii se extinde şi eroina are posibilitatea să-şi vizualizeze existenţa anterioară. Romanul nu are capitole ci staţii. Amintirile îi sînt necesare pentru anticiparea întrebărilor şi pregătirea răspunsurilor. Datorită frămîntărilor si altor evenimente din tramvai, nu reuşeste să coboare la staţia destinată. Brusc, frica de autorităţi dispare. Un rău e înlocuit de un alt rău!

Mizeria Romaniei şi umilinţa la care sînt supuşi cetăţenii ei în perioada anilor 80 este redată profesional. Iar o să comenteze Dănuţ! După ani şi ani încercăm să ne amintim doar lucrurile frumoase, dar mizeria respectivă exista. Nişte exemple *:

Un autobuz din flota mijloacelor de transport în comun:
The seats, the doors, the hand straps, the steps, every single part was loose, but somehow the bus as a whole held together.

Soacra:
She was a village girl who'd left her turnips for a life in the city. She moved into heavy industry, where there were five times more men as women. With her lower half of her body she joined the Party, learning the ABC's of communism lying on her back in various beds.

Socrul, comisarul parfumat. El naţionalizează casele şvabilor, adică îl trimite pe german în Bărăgan:
Whenever he rode through the village, the dogs would chase after him, barking. They sensed that the man on the horse was putting an end to the peaceful ways of the village. He hated those mutts ...

În copilăria lui Paul (soţul eroinei), socrul îl învaţă să traverseze:
First look left and then look right, son, to see if a car's coming. That's important when you're crossing a street but it's a dangerous way to think.

* Scriitoarea a conceput cartea în germană şi romană. A publicat-o în germană: Heute wär ich mir lieber nicht begegnet. Exemplarul meu, în engleză: The Appointment.

Despre filmul Poliţist Adjectiv

Roşcata a procurat două bilete la filmul Poliţist Adjectiv, prin intermediul AFI (American Film Institute), în Santa Monica (LA). Drumul (35 mile) pînă la cinematograful situat pe strada a 2-a, a durat o oră. Sala a fost un sfert plină.

Acţiunea se petrece undeva într-un orăşel din Romania. Nu e tîrguşorul unde un bătrîn şi o bătrînă merg ţinîndu-se de mînă. Aici, tinerii îmbrăcaţi occidental se îndreaptă fericiţi printre blocurile coşcovite, spre liceu. Cred ca orăşelul este Vaslui. Ba nu "Waslui".
- Care acţiune?

Filmul n-are o acţiune în adevăratul sens al cuvîntului. Urmăreşte la paralele inegale activităţile a doi detectivi: Nelu (Ion Stoica) şi Cristi (Dragoş Bucur).

Nelu, îmbătrînit de profesie, este chilangiu, blazat şi fără scrupule, dar cu mare simţ al umorului.

În contrast, Cristi este corect, profesional şi clarvăzător. Cu instincte legislative, urmăreşte suspecţii fără să respecte orarul poliţiei sau obstacolele inerente birocraţiei.
- Cine e suspectul?

Unul din elevii liceului amintit. El fumează cu colegii/ele.
- Ce fumează?

Va trebui să vizionaţi personal filmul! Într-un cuvînt Cristi are "conştiinţă". Tocmai acestă "conştiinţă" îi va periclita poziţia de detectiv la întîlnirea cu şeful direct, căpitanul Anghelache (Vlad Ivanov). Acesta e obişnuit să comande şi să fie ascultat fără crîcnire.

Regizorul Corneliu Porumboiu a conceput filmul astfel: trei sferturi imagini realiste şi un sfert dialog. 50/50 ar fi fost o raţie mai nimerită. Sala a rîs cu poftă la dialogurile dibace.

Îi urez succes!

PS. Drumul de întoarcere a durat două ore datorită salariaţilor "conştiincioşi" care au terminat lucrul.

Evenimente ciudate

Mai întîi, ştirile care sosesc pe net, TV sau Netflix:

În satul Niţchidorf, casele predate de nemţi statului, sînt închiriate pentru suma de 7.5 RON pe lună. Oare care e chiria în Berceni pentru apartamentul nostru de 4 camere, predat statului în 1984?

Un poliţist prezintă urmărirea făptaşilor la ştirile PROTV Internaţional:
- I-am somat verbal prin voce. Am tras un foc de avertisment în plan vertical. Am arestat suspecta de sex feminin.

Ieri am vizionat filmul, Romeo and Juliet Get Married. Vă spune ceva titlul? În realitate, eroii sînt suporterii a două echipe braziliene de fotbal. N-am mai rîs atît de la filmul lui Miloş Forman, Balul Pompierilor.

Acum, după Holloween două întîmplări locale:

Dintr-o dată s-a redus debitul apei calde la baie. Mai mult, la presiune maxima, ţevile încep să vibreze ameninţător. O intervenţie sub casă este absolut necesară. Casa mea are fundaţia ridicată. Adică te strecori de-a buşilea cu lanterna într-o mînă şi punga cu scule în cealaltă, stîrnind un praf fin! La locul intervenţiei m-a urmat cu îndărtnicie pitbull-ul meu Wilson, deşi bolnav şi fără multă vlagă. Eu cred că-n viaţa anterioară a fost instalator. Abia aşteaptă comanda:
- Dă-mi şi mie cheia de 17/32.
Respectînd ierarhia, mă lasă în faţă la ieşire. Sînt pe jumătate afară cînd mi se agaţă jacheta într-un şurub al minusculei uşiţe. Rămas în întuneric, Wilson intră în panică şi sare peste mine. Dau fără folos din picioare, e undeva mai sus! Zbier:
- Dă-te băi jos.
În fine am scăpat, s-a rupt jacheta!

În după amiaza aceleaşi zile se întoarce Roşcata bosumflată de la cumpărături:
- Ce s-a întîmplat?
- N-am găsit rădăcini de pătrunjel şi ţelină pentru ciorbiţă. Am colindat patru supermarket-uri!
- Ţi le cumpăr luni de la vreun magazin din împrejurimile serviciului.
Aşadar luni m-am prezentat la un supermarket chinez. Nici o rădăcinoasă cunoscută. Apoi am umblat la rînd prin alte trei. În sfîrşit găsesc la Albertsons, împachetate în plastic, sub denumirea: parsnips. Nu pare mare diferenţă, parsley sau parsnip. Nu mă urmăreşte nimeni. Sparg cu degetul punga şi miros o rădăcină. Nu mă lămuresc. O rup în două şi acum sigur e pătrunjelul din piaţa Matache. Mă prezint mîndru, acasă:
- Am găsit pătrunjel.
Dintr-o privire, Roşcata:
- Oh, păstîrnac, e perfect pentru ciorbă.