miercuri, martie 24, 2010

Sticle desfăcute


Cîteodată, simplitatea şi inocenta copiilor scot la iveală fapte interesante.

Cu mulţi ani în urmă, am fost invitaţi la familia Petrini. Întîmplător, tatăl gazdei era turist la Bratislava, în august 1968 cînd trupele sovietice au invadat Cehoslovacia. Vameşii i-au lăsat cale liberă către America, via Austria. La petrecere era şi un cuplu proaspăt sosit din Romania cu un băieţel de 5 ani, adorabil. Cucoanele au sărit să-l descoase. Într-un tîrziu l-au lăsat în pace şi l-am întrebat:
- Te bate taică-tău?
- Da.
Răspunsul a stîrnit brusc atenţia musafirilor. Am continuat:
- Cu ce?
- Cu culeaua, doale lău!

Altă dată petrecerea era la noi acasă. Aici, sarcinile sînt bine conturate. Eu mă ocup de băuturi şi Roşcata de preparatele culinare. Măsuţa cu băuturi am aranjat-o astfel: mai la vedere cele desfăcute care nu se prea beau şi zac de ani prin garaj, mai la dos băuturile bune. Tot stergînd praful de pe sticle ajung la o sticlă Johnnie Walker Black Label (750 ml) doar cu un deget de whiskey şi alta, de aceeaşi firmă însă Red Label (1.5 l), pe jumătate plină. Ignorînd cleştişorul pentru gheaţă, iau cu mîna un cubuleţ din cooler şi-mi pregătesc o băutură folosind whiskey-ul Black Label. Delicioasă! Odată eliberată o umplu cu whiskey-ul Red Label. În perioada asta apare Iris, fiica mea (atunci de 8 ani):
- Ce faci?
- Mai eliberez locul. Torn dintr-o sticlă mare într-una mică!
Mihai a sosit primul şi s-a îndreptat către măsuţa cu sticle:
- Ia te uită ai şi Triplu Sec!
Însă bine înţeles a luat sticla de Johnnie Walker Black Label. De undeva, apare Iris:
- Tata a umplut-o dintr-o sticlă mare roşie!
Rîsete şi voie bună.
- Hai noroc şi la mai mare!



2 comentarii:

Dan Vaideanu spunea...

M-am uitat, a propos de sticle, cum degustam noi "cumparaturile" facute la Luxemburg pentru Craciun. Si ce brad am facut!

Costel spunea...

Bine k nu ne-am paradit miinile cind am montat bradul pe suport :)