vineri, decembrie 05, 2008
Şorogari
Drept urmare a comentariului lui Iliuţă, la povestirea Sărărie: "Pe Şorogari făceau militarii (şi milităresele) instrucţie", mi-am amintit instrucţia mea pe acest deal, vis-à-vis de Ţicău. Pe vremurile mele, nu existau militărese ci doar fustiţe.
Stagiu militar 6 luni, după terminarea facultăţii, l-am urmat la Unitatea de Transmisiuni Iaşi. Scopul acestei şcoli de elevi militari rezervişti:
a) să te inveţe să întinzi fire rezistente, pentru telefonia fixă. Firele astea erau excelente, i-am dus şi mamei eşantioane pentru rufele din balcon.
b) să te inveţe să foloseşti staţiile de radio ruseşti. Aceste staţii, cît un ghiozdan aveau inscripţia: atenţie duşmanul ascultă (în ruseşte: vnimanie ... sluşaite). Dusmanul însa nu asculta, lucra de zor la proiectarea şi producţia telefoanelor mobile.
c) să te inveţe sa fii un vajnic apărător al patriei socialiste.
Pe Şorogari, conducătorul nostru, locotenent major ne-a grupat cîte doi.
- Săpaţi o groapă, care să vă protejeze de avioanele inamice la joasa înălţime. Ne-am mirat. La Iaşi, nu venea decît Taromul de 3 ori pe saptamînă.
Eu eram în echipă cu Ţeavă. In armată, de multe ori numele adevarate se înlocuiau cu porecle. Soldatul care suna deşteptarea se numea: Goarnă, bucătarul: Polonic, cel de la centrala telefonică: Telefon. Colegului îi plăcea să care ţeava, din dotarea grupei de transmisiuni, folosită la ridicarea firelor în copaci.
Iau lopăţica şi sap cu zel o jumate de oră. Ţeavă mă urmărea gînditor.
- Scurmi ca gaina.
- Mai bine ai ajuta.
- Dacă îmi cureţi arma după trageri, sap eu singur.
- Perfect, deja aveam băşicuţe în palme. Eram însă neîncrezător.
- Parinţii mei sînt lipoveni.
M-a convins. Lipovenii erau denumiţi escavatoare cu barbă. In 3 ore, Ţeavă a săpat o groapă mare. Locotenentul major ne-a felicitat în faţa grupei. Avioanele inamice n-au venit. Acum la Iaşi, zboară Austrian Airlines în competiţie cu Taromul. Tocmai a apărut azi ştirea: Lufthansa a cumpărat Austrian Airlines.
Stagiu militar 6 luni, după terminarea facultăţii, l-am urmat la Unitatea de Transmisiuni Iaşi. Scopul acestei şcoli de elevi militari rezervişti:
a) să te inveţe să întinzi fire rezistente, pentru telefonia fixă. Firele astea erau excelente, i-am dus şi mamei eşantioane pentru rufele din balcon.
b) să te inveţe să foloseşti staţiile de radio ruseşti. Aceste staţii, cît un ghiozdan aveau inscripţia: atenţie duşmanul ascultă (în ruseşte: vnimanie ... sluşaite). Dusmanul însa nu asculta, lucra de zor la proiectarea şi producţia telefoanelor mobile.
c) să te inveţe sa fii un vajnic apărător al patriei socialiste.
Pe Şorogari, conducătorul nostru, locotenent major ne-a grupat cîte doi.
- Săpaţi o groapă, care să vă protejeze de avioanele inamice la joasa înălţime. Ne-am mirat. La Iaşi, nu venea decît Taromul de 3 ori pe saptamînă.
Eu eram în echipă cu Ţeavă. In armată, de multe ori numele adevarate se înlocuiau cu porecle. Soldatul care suna deşteptarea se numea: Goarnă, bucătarul: Polonic, cel de la centrala telefonică: Telefon. Colegului îi plăcea să care ţeava, din dotarea grupei de transmisiuni, folosită la ridicarea firelor în copaci.
Iau lopăţica şi sap cu zel o jumate de oră. Ţeavă mă urmărea gînditor.
- Scurmi ca gaina.
- Mai bine ai ajuta.
- Dacă îmi cureţi arma după trageri, sap eu singur.
- Perfect, deja aveam băşicuţe în palme. Eram însă neîncrezător.
- Parinţii mei sînt lipoveni.
M-a convins. Lipovenii erau denumiţi escavatoare cu barbă. In 3 ore, Ţeavă a săpat o groapă mare. Locotenentul major ne-a felicitat în faţa grupei. Avioanele inamice n-au venit. Acum la Iaşi, zboară Austrian Airlines în competiţie cu Taromul. Tocmai a apărut azi ştirea: Lufthansa a cumpărat Austrian Airlines.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu