miercuri, decembrie 17, 2008

Cum desenezi o casă?

Acum trei povestiri despre unchiul meu şugubăţ, Visarion.

1. Incă nu eram şcolar. Bunicii mei aveau doi meri domneşti gemeni, alăturaţi. Vreau sa iau un măr.
- Nu lua, le-am numărat.
Pomii imenşi erau plini de mere. Nu ma îndoiam de faptul că le-a numărat, căutam o modalitate: cum să iau mărul, făra a deranja numărătoarea.

2. Cînd era mai bătrîn şi doctorul îi interzise să bea, mi-a spus:
- Doctorul mi-a recomandat: un pahar de vin la masă.
- Si?
- Am cinci mese în casă!

3. La o ocazie, am fost invitaţi la Visarion. Pe vremea aia, el locuia într-un bloc lînga Podul Roş iar eu eram licean. Imediat a apărut cu o tavă plină cu păhărele de secărică. Tata a degustat unul înaintea tuturor:
- Visarioane, ăsta trebuie băut dintr-o sorbire.
Dau ei noroc şi Visarion îl dă gata, după recomandaţie. Tata rîdea în hohote: secărica era de fapt ulei de floarea soarelui. Visarion dispare să-şi clătescă gura şi să prepare bucatele. Apare verişorul meu de cinci ani, Daniel.
- Tu ştii sa desenezi ceva? Il întreb eu.
- Da. Aduce un caiet dictando şi un creion.
- Nu pe caiet. Desenează o casă pe perete.
Se uită mirat la mine. Apoi încurajat, se apucă să-mi deseneze casa. Pe cînd o terminase şi începuse gardul, apare Visarion cu salamurile.
- Băi Costele, n-ai minte. Abia am zugrăvit.

Niciun comentariu: