Acum 2 ani, Dănuţ a lăsat moştenirea:
- nevestei: resturile unor succesiuni imobiliare din Bucureşti;
- lui Mike: 10% dintr-o companie care producea o componentă de avion;
- lui Marian Mecaniosul: partea din service-ul auto pe care ei doi l-au iniţiat;
- cunoscutelor: mobilierul rămas în plus la mutarea din casa de 250mp (Phoenix) în apartamentul sub 100mp (Anaheim);
- necunoscuţilor: conţinutul unui spaţiu de depozitare, deoarece au rătăcit contractul cu adresa spaţiului;
- fiicei lui: nimic, pentru că fugise cu iubitul, fără aprobarea părinţilor;
- mie: pe Damian, prietenul lui pe care l-a condus cît mai aproape de Dunăre. Prima dată, Damian a fost returnat şi condamnat pentru trecerea frauduloasă a frontierei. A doua oară a reuşit să ajungă în LA.
În ultima perioadă Damian avea venituri mici, fiind doar consultant şi cheltuielile sînt mari în Los Angeles, de exemplu chiria: de peste un an de zile fusese aprobat şi locuia într-un apartament cu 2 camere pentru seniori, micşorîndu-şi chiria de la $1900 la $1100, oricum mare.
Mă vizita des, spre bucuria lui Zora cu care se înţelege bine avînd o preocupare comună: vînătoarea. Prietenii l-au poreclit partizanul. Odată mi-a arătat şi mie arsenalul deşi ştia că nu mă înteresează.
Cînd vine un musafir, Zora se excită tare 2-3 minute şi sare cu picioarele pe pieptul lui, încercînd să-i atingă faţa cu botul. Unii musafiri s-au obişnuit, alţii nu, doar Cornelia:
- Iar îmi teşeşte ţîţele, Zora!
Cam aşa analizăm noi planurile lui Damian care vrea să mai stea o lună în Arizona înainte de Romania, Roşcata:
- Ai venit cu o valijoară şi pleci cu o valijoară?!
Damian rîde:
- Am venit cu $700 pe care mi i-au dat sîrbii, rudele şi prietenii lui tata, în mărci. Un sfert i-am pierdut la LAX unde i-am schimbat la cea mai nefavorabilă rată. Acum plec cu $50000 datorie.