joi, ianuarie 08, 2009

Şerban

Şerban este fost coleg de facultate (anul I şi II). A rămas repetent în al doilea an, s-a ambiţionat şi a terminat seria lui în vîrful piramidei, şef de promoţie.

Prima dată cînd m-am revăzut în Bucureşti cu şeful nostru de promoţie Corneliu, mă întreabă printre altele:
- Ştii ceva de Şerban?
- Sigur. Încep să-i povestesc ...
- Ştii că el a fost şef de promoţie la seria următoare?
- Desigur.
- A fost o serie mai slabă.
Şi eu care credeam că invidiile astea mărunte între colegi se domolesc cu trecerea anilor!

Locaţie: Newbury Park, California, curtea lui Şerban, vizita anuală. Sorbim încet un Chardonnay şpriţ şi ne uităm la nevestele şi copiii care se bălăcesc în bazin. Şerban mă întreabă:
- Stii să tragi cu puşca?
- Nu prea, dar o să încerc.
Aduce o puşcă cu aer comprimat, mi-o explică. Scoate şi nişte hîrtii tipărite cu cercurile concentrice de rigoare. Le fixează pe deluşorul din spatele bazinului. Mă lasă să trag primul. Mă concentrez. Şerban verifică ţinta. Incredibil, am găurit centrul.
- Mai trage o dată.
Iar mă concentrez şi surpriză, iar sînt la mustaţă de centru. Nu mă recunoşteam.
- Bă, tu ai fost la antrenamente de tir?
- Niciodată. Lasă-mă să mai trag şi a treia oară.
De data asta nici hîrtia n-am mai nimerit-o. Nici a patra oară, etc.
- Coincidenţe, decide Serban.

Sfîrşitul zilei ne surprinde cu lătrăturile cîinelui (German Collie) pe lîngă pompa bazinului. Un şarpe gălbui, otrăvitor se ascunsese acolo. Şerban l-a răpus cu o singură alice.

Niciun comentariu: