sâmbătă, noiembrie 13, 2010

Chiper


Nu ştiu cum sînt alţii dar eu cînd mă scol noaptea şi beau apă filtrată de la robinetul frigiderului, îmi amintesc nopţile din casa bunicilor. Săream geamul, să nu scol casa din scîrţîitul uşii. O luam binişor bîjbîind pe prispa de lut către uşa din spatele chilerului. Nu se auzeau decît greierii şi duruitul jetului pe tabla lozniţei. Ultimul fel la masa de seară era lapte de capră fierbinte cu bucăţele de mămăliguţă. Îi arătam bunicului burta umflată:
- Nu mai pot!
- Lasă, lasă, laptele îşi face loc.

Simt ceva cald lîngă picior, m-am blocat dar mi-am revenit imediat. Era Chiper, apărarea casei contra duşmanilor de tot neamul. Cum sătenii nu-şi încuiau uşile, nu existau hoţi. Deci pe lîngă alte vietăţi, inamicii erau doar activiştii de partid!

Chiper era liber noaptea şi dimineaţa trebuia ancorat la cuşca de sub nucul uriaş. Nu se lăsa uşor, doar ademenit cu ceva mîncare. Acum, aici, dulăii mei sar disperaţi în legătoarea lesei!

Deşi dezlegat, Chiper patrula noaptea pe proprietate, prezent la datorie cu excepţia zilelor predestinate împerecherilor. Atunci se întorcea după cîteva zile slab, flămînd dar vesel. Odată a revenit împuşcat. N-a fost pe placul stăpînului iubitei. La doftoricit bunicul cum s-a priceput şi i-a scos alicele una cîte una. Chiper a suportat fără împotrivire. Toţi îl considerau pierdut şi cîteva zile a avut capul umflat cît o baniţă. Şi-a revenit iar cicatricile înspăimîntau cumplit inamicii.



14 comentarii:

sophie spunea...

Bine te-am gasit, Costel (...via Dan V, sper ca nu ti-am gresit numele, asa l-am preluat...dar cum e Dan de glumet...nu sunt foarte sigura :) )

Interesante vremuri...cele trecute sau cele de acum. Dar chiar ca asa era, noaptea te fereai de lighioane nu de oameni. Acum preferi sa vezi ursul.
(sa inteleg ca noaptea nu dezlegi cainii? e foarte sigur la tine? nici om , nici animal cu intentii? :) )

Mihaela spunea...

http://www.anidescoala.ro/Amintiri-din-copilarie-II-de-Ion-Creanga.html

Am gasit resursa !

Costel spunea...

E chiar un izvor.

Costel spunea...

@Sophie: bine ai venit via Dan.
Catelusii mei sint tot timpul dezlegati, in curte. Chiper cutreiera tot satul noaptea. :))

Dan V. spunea...

De unde i-a venit numele Chiper? Piper moldovenesc?

Costel spunea...

Da, generatii dupa generatii mosteneau acelasi nume.
AI vazut cum a luat bataie Chelsea la ei acasa, 3-0 ?

Cora_ spunea...

piper... la asa nume nu m-as fi gandit. Pesemne ca era iute... :)

bunica avea un sens al umorului asa de dezvoltat ca pe unul din caini il chema Caine.
Mie-mi placea laptele fiert in tuciul de mamaliga, dupa ce "rasturnam" mamaliga. Se forma un fel de crusta pe fundul ceaunului pe care o "racaiam" cu lingura, cu o rabdare de inger. Poate ca de-aia azi cerealele mele preferate sunt cele din porumb...

Costel spunea...

Chiper era ciine lup, rezultat dintr-o prima incrucisare.
Nu prea latra, se furisa, etc :))

ddunia spunea...

Am avut si eu un lup asemanator, catea insa!
Prima mea amintire clara este legata de un caine! :)

Costel spunea...

Astept blogul cu prima amintire despre lupoaica.

sophie spunea...

Costel,
ti-am vazut "catelusii"...ceea ce mi-a amintit ca odata cineva mi-a spus (aici, pe net) ca mi-am lasat libere hienele prin parc...crezi ca a vrut sa ma supere :))

...ei nu, ca ai tai sunt chiar draguti :D...si zici ca totusi sunt blanzi? :)

Costel spunea...

Numai Bella e blinda. Iar pitbulul e acum bolnav si batrin si-l tine fiica mea la regim strict, fara carbo. La tinerete ii speria pe toti fara sa se forteze. Pina la urma au ajuns la concluzia k e pedofil si n-am mai invitat prietenii cu copii mici. :))

windwhisperer spunea...

na, mi-am gasit rudele :)

Costel spunea...

Poate sîntem verişori. :)