Afinitati si Disensiuni

Afinitati

Compania la care lucrez, a vandut un echipament de testare Arabiei Saudite. Au trimis sa receptioneze si sa invete utilizarea acestui echipament, trei ingineri: doi arabi si un neamt.
Arabii au reperat turcul nostru de la magazie si l-au intrebat:
- Unde este Mecca?
- Nu stiu.
Nu a mai intrat in detalii. El era casatorit cu o nemtoaica, nascuta in Los Angeles, conducea un BMW, se gindea sa-si deschida un restaurant si chiar gusta produse din carne de porc.

Inginerul neamt, un tip tacut, serios, era asaltat de agentul nostru de vinzari, care si-a dat seama de puterea lui, in deciziile viitoare. Il invita la restaurant, cauta sa intre in discutii, etc. Neamtul refuza politicos si studia amanuntit produsele cumparate.

Intr-o zi, neavind de lucru, il intreb:
- Wie gehts?
- Danke, gut.
Ii spun ca sint originar din Romania, iar el replica: eu din fosta Republica Democrata Germana.
Gheata dintre noi s-a spart. Mi-a povestit de ce lucreaza in Arabia Saudita, despre divortul lui, si altele. Aveam multe lucruri comune; de exemplu, la intrebarea:
- Ai casa in Germania?
- Da, stii tu, un apartament in blocurile alea.
Eu deja vizualizam blocul, construit in glorioasa epoca socialista.

Agentul nostru de vinzari ma intreaba excitat:
- Cum ai reusit sa te imprietenesti cu asta?
- I-am spus ca sint din Romania; iar el, a raspuns ca este din Germania de Est.
Agentul a ramas nelamurit.

Ar fi trebuit sa-i adaug: amindoi am trait in mizeria socialista!

Disensiuni

La citiva ani de la caderea zidului, am vizitat Berlinul. Mie si Roscatei, ne-a placut muzeul de la Checkpoint Charlie. Fetele nostre au fost incintate de turnul TV si de poarta Brandenburg.

La plecarea cu trenul spre Frankfurt, nu am mai gasit locuri impreuna. Vagonul fiind aproape gol, nu am respectat locurile si ne-am aranjat fata in fata, pentru un septic. Pe partea cealalta a vagonului, linga noi, calatorea un cuplu la aproximativ 60 de ani, imbracati modest. Imediat dupa plecarea trenului, ei au scos sandviciuri bine impanate. Ca in Romania.

Pe parcurs, la alte statii s-au mai urcat si alti calatori dar tot mai erau cite doua locuri libere, ici, colo. Cind eram deja pe teritoriul fostei Germanii de Vest, s-a urcat in vagon, un cuplu tot cam la 60 de ani, imbracati ca-n catalogul Neckerman. Ei aveau doua din locurile nostre, asa ca a trebuit sa spargem gasca.

Asta l-a suparat teribil pe barbatul din primul cuplu, care a inceput sa le tina o predica in germana. Nu am prea inteles eu, monologul. M-a lamurit Roscata:
- Asa sinteti voi astia din vest. Locuri sint berechet si voi deranjati familia asta cu copii. Sa va fie rusine!

De partea cealalta, tacere.