Naina

La 25 de ani de la sosirea în America, prietena noastra Cornelia, a organizat o petrecere. Acolo am cunoscut un taximetrist, Adrian. L-am întrebat:
- Cît mai costă un transport de la aeroportul LAX în Pasadena?
- Depinde.
- Zi, noapte?
- Păi din cîteva propoziţii cataloghez clientul. Dacă stie traseul, ieşirile şi intrările de pe autostradă sau are tipărită harta Google, îl încarc normal. Dacă ştie traseul doar aproximativ sau a mai fost în Pasadena acum 10 ani, îi mai adaug $30.
- Si contorul?
- Nu am treabă cu contorul, mai ocolesc! Dacă turistul e prima dată în Los Angeles îl învîrt bine să vadă frumuseţile oraşului, şi-l încarc corespunzător. Dar noi romanii sîntem copii mici pe lîngă ruşi. Mai ieri am auzit de un japonez. Taximetristul rus:
- Unde mergeţi?
- În Pasadena.
- Aveţi viză?
- Ce viză?
- Mai nou Pasadena a introdus o viză pentru turişti. Vă iau, trebuie să vă lungiţi pe bancheta cînd trecem prin faţa vămii. Vă costă $300 !
Cînd au depăşit downtown Los Angeles şi au intrat în tunel:
- Acum.
Japonezul s-a culcat rapid pe bancheta din spate şi ajuns fără "viză", teafăr la destinaţie.

Apoi ne-am adus aminte de Roma şi pensiunea Dina. Acolo ne-am împrietenit cu Mihai. A emigrat după o încercare de trecere ilegală de frontieră, puşcărie 6 luni şi lupte cu autorităţile comuniste. După ultimul memoriu, l-au chemat la securitate:
- Ce-i cu scrisoarea asta?
În faţa lui era o pagina goală! Nu era chiar goală, avea un punct.
- Asta-i punctul meu de vedere!

Acum, la Roma, punctul de vedere a lui Mihai se îndrepta către băieţelul lui de 6 ani, Luşu.
- Să vedem dacă adoarme Luşu diseară.
- Are insomnii?
- Stii cum sînt copiii! Unii sug degetul, alţii suzeta. Luşu nu doarme decît cu naina.
- Cine-i naina?
Sînt nelămurit. Mihai începe să rîdă:
- Naina e o păturică. O adoră. Seara se înveleşte cu ea şi-i plimbă franjurii pe la nas. Numai aşa adoarme. Dar după 5 ani de folosinţă zilnică, păturica s-a cam destrămat. Ce scandal
ne-a făcut cînd i-am ascuns-o! Nu ştiam cum să-l dezvăţăm. Noroc cu aprobarea emigrarii. L-am convins s-o arunce.

A doua zi la masa de dimineaţă:
- A adormit Luşu fără naină?
Mihai a dat a lehamite din mînă şi mi-a explicat cum a tăiat Luşu naina în fîşii pe care le-a plasat în bagaje diferite şi prin buzunare.