luni, decembrie 21, 2009

Norocul, loteria şi Wilson (I)


Dacă ne referim la jocuri, norocul este abilitatea unor persoane de a cîştiga. Îi simţim prezenţa nedefinită şi-l testăm prin loterie. Habar n-am cine a inventat loteria; un dibaci! Statul a sesizat potenţialul şi sub pretextul protejării populaţiei a transformat-o în monopol. Sfidînd legile economice, loteria este întodeauna profitabilă. Săracii joacă mai mult decît bogaţii. Iar potul creşte în perioadele de criză. Dacă studiezi lista cîştigătorilor din California, îţi vine să-ţi schimbi numele în Martinez sau Rodriguez!

Fiecare joacă după metoda lui. Costache juca zilele de naştere: personală, a rudelor şi a nevestei. I-am sugerat ziua de naştere a avocatului pentru că l-a menţinut cînd a schimbat nevestele! Dănuţ menţine aceleaşi numere:
- Dacă îţi pierzi nevasta la mall, stai liniştit pe bancă şi sigur apare ea.
Pentru nehotărîţi: în Romania extrăgeai numerele dintr-un borcănel, în America le selectează calculatorul (quick pick).
Şi la serviciu se joacă colectiv pentru creşterea probabilităţii. Acolo e musai să participi; altfel o să-ţi dai pumni în cap dacă ceilalţi cîştigă!

De mic, am intrat în teritoriul loteriei, prin lozul în plic. Tata:
- Să tragă şi Costel.
Eu mi-aş fi luat vată de zahăr sau acadele. Nu e prima dată cînd părinţii pretind sacrificiul pentru copii. Mai auzisem:
- Anul ăsta mergem la mare pentru ăla micu!
Să revin la lozul "necîştigător" sau eventual "mai trage o dată", în alte cuvinte:
Loz în plic hîrtie bună
Dai trei lei şi iei o ....
Mai tîrziu s-au descoperit nişte salariaţi îndemînateci ai loteriei care desfăceau capsele, încasau lozurile cîştigătoare şi recapsau pe celelalte.

În 1984, proaspăt rezident al oraşului Hawthorne, mă aprovizionam de la un magazin alimentar mai amărît dar ieftin, Topvalue. Magazinul era frecventat mai mult de emigranţii mexicani şi odată a organizat o loterie pentru clienţi. Am participat şi cîştigat pentru prima oară în viaţă: $10. Mă încadram pozat fericit în reclama lor locală pentru că Visarion rima cu deţinătoarea marelui premiu ($25): Conception.

Lozurile americane de $1 nu au capse. Se răzuiesc cu unghia sau o monedă. Repet şi eu povestea părintilor, îi cumpăr lui Iris un loz. Odată o văd sărind energic, ca domnul Geoană:
- Am cîştigat, am cîştigat, ...
Pentru o clipă m-a cuprins o moliciune ciudată. Mi-am revenit:
- Ce-am cîştigat?
Examinez hîrtia, erau trei figuri identice în linie, deci cîştigător. Acum trebuia să răzui locul cîştigului: $3.

Premiul cel mai mare la lozurile americane este o participare la big spin. De cîteva ori am urmărit şi eu la televizor un big spin. Pe un podium, o roată imensă cu multe segmente de premii mici, începînd de la $10000 şi doar unul de un milion. Odată, fericita, o negresă imensă a învîrtit cu aplomb roata care s-a oprit undeva pe la poziţia şi un sfert la segmentul de un milion. De bucurie a început să sară şi sa ţopăie, iar podiumul de lemn s-a zdruncinat. Acul a mai cazut un segment la $10000. Nu ştiu cum s-a finalizat. Negresa i-a dat în judecată, etc. Podiumul este acum betonat.



8 comentarii:

Dan Vaideanu spunea...

Ai dreptate Maître, numai ca:
1. eu nu joc la loto;
2. eu nu merg la Mall;
3. regula noastra este ca daca ne pierdem, sa ne întâlnim acolo unde am fost ultima data împreuna;
4. poate nu-i vorba de mine.

Costel spunea...

4. corect

ddunia spunea...

Si Wilson? Unde e Wilson in povestea asta? Astept continuarea...

Costel spunea...

Apare si el. E de fapt eroul principal.

sisiphe spunea...

sarbatori fericite si tie, Costel! :)

Dan Vaideanu spunea...

3. Uite ca aproape ai cobit. Aseara am fost la cumparaturi si era s-o pierd. Noroc de mine ca-s rabdator: am ramas pe loc cu caruciorul.

La Multi Ani la toata lumea!

Flavius Ţerbea spunea...

Pe vremuri i-au spart hotii restaurantul lui taica-meu( pe langa bere si mici se vindeau si lozuri...puse pe o roata de sarama) si politaii au descoperit o gramada de hartie in mijlocul biroului: baietii statusera ore intregi acolo desfacand lozuri in plic! Oare au castigat ceva?! A, si au furat toate tigarile si carnea din "unitate"...

Am citit un pic pe aici si mi-a placut...m-a destins, ca aveam nevoie. Fain scrii.
O sa mai vin.

Costel spunea...

Il vroiau doar pe ala cistigator. Hoti simpatici! :))