Sorina lucra în cadrul laboratorului tensiuni alternative. Avea părul negru şi scuuurt. În rest era buuună. Îţi venea s-o apretezi! Iubitul ei la vremea povestirii era amicul meu Costache. Prietenul anterior se numea Ţol şi activa la laboratorul tensiuni înalte. Eu îl poreclisem, îmi reparase o chiuvetă şi l-am descoperit expert în măsurile englezeşti.
Deci, fostul ciclist naţional Ţol, îl duşmănea pe Costache fost handbalist de performanţă deşi decizia schimbării, aparţinuse Sorinei. Ce mai, era rea de muscă.
Acum m-a prins singur în birou şi încerca să mă combine cu secretara directorului. Sorina iubea aranjamentele. Disperat am încercat o diversiune. M-am uitat insistent la triunghiul Bermudelor ei:
- Nu ţi-e teamă că te procopseşti cu vreo boală?
- Nu, o spăl şi e ca nouă.
joi, octombrie 07, 2010
Triunghiul Bermudelor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
mmm... tare mi-e ca nu iese la spalat; poate c-un smirghel, sau daca nici asa c-o pila lata sau o piatra mica de polizor...
Sau cu Waterpik :))
:)) ce bine este uneori sa nu stii prea multe! te ajuta sa-ti pastrezi optimismul..
Mereu optimist(ă)
Trimiteți un comentariu