Bogdana, satul bunicilor, personalităţi. Îl găsesc pe verişorul tatălui meu: Constantin Bîrcă, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie.
El şi Jac* (Mădîrjac) ne vizitau fără neveste, în Bucşinescu. Cei doi Costache (Bîrcă şi tata) se avîntau în diverse povestiri dintre care una; cum l-a cunoscut pe Iliescu, mi-a rămas vie în memorie.
Pe vremea cînd prim secretar la Iaşi era Ion Iliescu şi moda participării la deschiderea anului universitar, el şi-a anunţat prezenţa la eveniment. Conducerea, profesorii, asistenţii şi studenţii îl aşteptau în amfiteatru iar administraţia şi personalul auxiliar pe coridor.
Din oarecare motiv Costache a întîziat la festivitate. Transpirat de alergatură, a reuşit să ajungă aproape de intrarea amfiteatrului şi să se încadreze printre femeile de serviciu.
După metoda comunistă, Iliescu s-a îndreptat către femeile de serviciu strîngîndu-le tovărăşeşte mîinile, bineînţeles şi lui Costache. Apoi intră în amfiteatru privind dispreţuitor la masa de intelectuali.
Costache a observat că după eveniment mulţi colegi zîmbeau, ba unul i-a recomandat să nu-şi spele mîinile, o chestie nemaiîntîlnită la cadrele medicale.
Lucrurile evoluiază similar şi aici. David, fostul meu patron împărţea oamenii în două categorii: productivi şi neproductivi, democraţii fiind în ultima. Aceştia dispreţuiesc pe cei care muncesc şi plătesc drumul lor spre îmbogăţire deoarece majoritatea productivilor, nu-i votează.
* În altă postare încerc să revin la Jac.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu