Scandinavia (V) - Olof

Nu povestesc despre primul ministru, Olof Palme. Am pus şi noi o floare pe caldarîmul din Stockholm, unde a fost ucis (28/2/86).

Toţi cinci, ne-am hotărît să plecăm într-un tur cu Saab-ul lui Henning, pe traseul: Goteborg - Oslo - Bergen - Trondheim - Lillehammer - Stockholm. La timpurile respective, erau disponibile nişte căbănuţe de lemn prin Norvegia, cu preţuri aproximative: $10 pentru cele cu duş şi toalete comune. Către $20, dacă dependinţele menţionate erau personale. Trebuia să te prezinţi cu aşternuturile de acasă şi să cureţi cabana la plecare. Ne-am instalat un cufar pe Saab şi vorba lui Henning:
- Mult fum, bun drum!

Dacă vizitaţi vreodată Oslo, obiectivul principal este parcul Vigeland. Sute de sculpturi culminînd cu coloana Monolit. Multe corpuri umane încolăcite alcătuiesc Monolitul, cu tinereţea spre cer.

Bergen - Trondheim, traseul fiordurilor văzute de pe uscat. Aici pîlcuri de nori plutesc sub nivelul şoselei şi în orice moment, te aştepţi să-l vezi pe Eric Cel Roşu întorcîndu-se din America.

Succesiunea periodică a evenimentelor spre Trondheim a fost: ploaie, soare, cascade, oameni aplecaţi culegînd cloudberry, fiorduri. Frecvenţa = 0.2 mHz. În piaţa de peşte din Trondheim, am cumpărat o specialitate de vară: "reker" (norvegian shrimps). Se mănîncă cruzi cu pîine albă, maioneză şi lămîie. Încă se zbăteau între măselele plombate!

Pădure şi iarăşi pădure, aşa aş descrie peisajele pe traseul Trondheim - Lillehammer. Din cînd în cînd cîte un semn cu "atenţie la elani" sau o staţie de benzină. Seara ne-am oprit la un pădurar care ne-a închiriat pentru suma de $20, două camere. Ne-a atras atenţia să nu-i scrijelim inimioare pe paturile de 500 de ani! Am aprins focurile în sobe. Abundenţă de lemne. Eram în apropierea izvorului IKEA!

La Stockholm am fost cazaţi în vila fratelui lui Henning, Olof. Altă ligă, malul unui lac cu vaporaş personal la scară. Am vizitat multe obiective în capitala Suediei. Waşa, vasul de război care s-a scufundat (1628) imediat datorită greutăţii tunurilor a fost cel mai interesant.

Ultima seară am petrecut-o la unul din restaurantele (mănînci cît cuprinde) lui Sven, băiatul lui Olof. Luiza, umplînd peste măsură farfuria lui Henning cu salată, şi-a atras replica:
- Ce-s eu iepure!?