duminică, decembrie 07, 2008
Limba Germană
Listă cu bagajul meu de cuvinte nemţeşti şi modul dobîndirii lor:
a) din Moldova: foraibăr, holşurub, obărliht, şniţel, şpilhozen, ştecher, ştrudel, şpaclu.
b) din republica Moldova, melodiile lui Stratan: şlangu.
c) din filmele despre cel de al II-lea război mondial: crig, ahtung, ia vol, her oberştubbaufurer, hail Hitler.
d) de la fosta mea iubire Dorothea pe care am cunoscut-o în tabăra internaţională Costineşti: ih libe dih, ih moehte eine ţimer, ih peţale, nain, main gott, noh ein mal, varum nicht, şvain.
e) de la amicul meu Jurgen Migenda cunoscut prin Dorothea: aine madhen mit grosăn buzăn.
f) de la brelocul dăruit de Jurgen. Era precum moneda de 3 lei, se rotea în jurul unui ax diametral. Pe una din feţe scria ceva în arabă, la fel pe cealaltă. La o rotire rapidă se putea descifra: leh mih am arş.
g) de la prietena nostră Maria, cu o bonă săsoică în copilărie: dize coverture mă-n ţepir.
h) de la facultate în Bucureşti: ştrom, şpanung, carul cu bere, prost.
i) de la un taximetrist ilegal care m-a transportat de la aeroportul Frankfurt, la Hanau, unde locuia prietenul meu, Adrian: bacşis.
j) de la bunicul lui Adrian care mi-a spus un banc; 2 studenţi romani la Viena vor sa facă mişto de un poliţist, întrebîndu-l: vo ist di ştrase, pupă-mă-n cur.
k) din prima noastră călătorie la Munchen, unde am crezut ca străzile se numesc: einbanştrase.
l) de la postul GolTV urmărind Bundesliga; numele unor jucători germani: Podolschi, Miroslav Close, Gomez.
m) nu mai ştiu de unde: di gedanche zind frai, niman can zi eratăn.
n) cu Eli, la Oktober Fest, în Munich unde n-am văzut în viaţa mea mai mulţi oameni beţi, la un loc: vais vurst, tvai bir, rue, caput.
o) de la Alpine Village*, un complex de magazine şi un restaurant nemţesc; Torrance, California: saor craut, birşincăn, şnaps, Salamander, Kaven Travel, Hans Rotter.
p) de la domnul Tiron, Iaşi, strada Ralet: goten morgăn, gezundhait.
r) din America de zi cu zi: hamburger, preţl, farfenugăn.
s) din discursul lui Kennedy: ih bin ein berliner.
In povestirea Mda am descoperit un nou cuvînt: Scheissegal. Adica c..cat egalizat. Ii mai strivesc cînd îi adun după Wilson şi Bella, căţeii mei. Moale sub picior, este echivalent cu noroc în ziua respectivă. Din nou m-a lămurit Roşcata, Scheissegal înseamnă: mi se rupe.
Nu vreu sa mi se rupă nimic, aşa că mă opresc aici şi vă urez: oviderzeni Marea Neagră.
* Oktober Fest la Alpine Village începe pe 15 septembrie şi se termină pe 15 noiembrie, preţurile la market par mici pentru că sînt afişate pe 1/2 pound sau chiar pe 1/4 pound.
a) din Moldova: foraibăr, holşurub, obărliht, şniţel, şpilhozen, ştecher, ştrudel, şpaclu.
b) din republica Moldova, melodiile lui Stratan: şlangu.
c) din filmele despre cel de al II-lea război mondial: crig, ahtung, ia vol, her oberştubbaufurer, hail Hitler.
d) de la fosta mea iubire Dorothea pe care am cunoscut-o în tabăra internaţională Costineşti: ih libe dih, ih moehte eine ţimer, ih peţale, nain, main gott, noh ein mal, varum nicht, şvain.
e) de la amicul meu Jurgen Migenda cunoscut prin Dorothea: aine madhen mit grosăn buzăn.
f) de la brelocul dăruit de Jurgen. Era precum moneda de 3 lei, se rotea în jurul unui ax diametral. Pe una din feţe scria ceva în arabă, la fel pe cealaltă. La o rotire rapidă se putea descifra: leh mih am arş.
g) de la prietena nostră Maria, cu o bonă săsoică în copilărie: dize coverture mă-n ţepir.
h) de la facultate în Bucureşti: ştrom, şpanung, carul cu bere, prost.
i) de la un taximetrist ilegal care m-a transportat de la aeroportul Frankfurt, la Hanau, unde locuia prietenul meu, Adrian: bacşis.
j) de la bunicul lui Adrian care mi-a spus un banc; 2 studenţi romani la Viena vor sa facă mişto de un poliţist, întrebîndu-l: vo ist di ştrase, pupă-mă-n cur.
k) din prima noastră călătorie la Munchen, unde am crezut ca străzile se numesc: einbanştrase.
l) de la postul GolTV urmărind Bundesliga; numele unor jucători germani: Podolschi, Miroslav Close, Gomez.
m) nu mai ştiu de unde: di gedanche zind frai, niman can zi eratăn.
n) cu Eli, la Oktober Fest, în Munich unde n-am văzut în viaţa mea mai mulţi oameni beţi, la un loc: vais vurst, tvai bir, rue, caput.
o) de la Alpine Village*, un complex de magazine şi un restaurant nemţesc; Torrance, California: saor craut, birşincăn, şnaps, Salamander, Kaven Travel, Hans Rotter.
p) de la domnul Tiron, Iaşi, strada Ralet: goten morgăn, gezundhait.
r) din America de zi cu zi: hamburger, preţl, farfenugăn.
s) din discursul lui Kennedy: ih bin ein berliner.
In povestirea Mda am descoperit un nou cuvînt: Scheissegal. Adica c..cat egalizat. Ii mai strivesc cînd îi adun după Wilson şi Bella, căţeii mei. Moale sub picior, este echivalent cu noroc în ziua respectivă. Din nou m-a lămurit Roşcata, Scheissegal înseamnă: mi se rupe.
Nu vreu sa mi se rupă nimic, aşa că mă opresc aici şi vă urez: oviderzeni Marea Neagră.
* Oktober Fest la Alpine Village începe pe 15 septembrie şi se termină pe 15 noiembrie, preţurile la market par mici pentru că sînt afişate pe 1/2 pound sau chiar pe 1/4 pound.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
hihi, treaba cu Einbahnstrasse am patit-o si eu :D, mi se parea ca sunt cam multe care se numesc astfel :D in acelasi oras
O prietena a venit la mine cu masina si , pe autostrada fiind, a descoperit ca in Germania se afla cea mai mare localitate din lume: Ausfahrt.
Orasul turistic: Aus Fahrt :))
Trimiteți un comentariu