joi, martie 05, 2009

Dulceaţa de cireşe amare

Iar sînt împins la mărturisiri de prietena mea virtuală Sisiphe: Ce mă face să-mi ling degetele.

1. Dulceaţa de cireşe amare. Pot fi şi negre! Am găsit la Jons un borcănel din judeţul Neamţ. Era inscripţionat: may contain pits. În traducere, nu au avut bani să plătescă nişte babe care să scoată sîmburii cu acul.

2. Doboş. Înainte îl cumpăram de la cofetăria Vioara (Anaheim). Doamna Apahidean, patroana, era maestră la prepararea Doboşului. A vîndut cofetăria, iar cumpărătorii au dat faliment. Cofetăria Cake & Stuff din La Habra, proprietară doamna Apăscăriţei, nu ştie să-l prepare pe gustul meu.

3. Piersicuţele *.

4. FOAMEA !!

5. ş.a.m.d că-s cam multe. Poate era mai bine să fi întrebat: ce nu-ţi place?

* din dicţionarul lui Mircică.

6 comentarii:

sisiphe spunea...

caut si eu cirese amare pt dulceata sau chiar dulceata in sine, e scumpa tare la vedere, n-am mai gustat-o de pe vremea cand inca nu imi placea :)

dobosul l-am gustat prima oara anu trecut la viena :P

Costel spunea...

Prin RO au taiat ciresii amari.
Poate mai gasesti dulceata cind vizitezi parintii!
Dobosul de la Viena e bun.

Dan Vaideanu spunea...

N-are legatura cu topicul, dar aici astia nu ca nu stiu, dar nici nu au visini!!! S-ar chema cirese acre, am cules odata de la unul care nu stia ce se face cu ele, dar nu prea seamana!

Costel spunea...

Aici au visini dar trebuie sa mergi sa le culegi singur. Romanii sint nebuni dupa visinata.
Imi dau seama ca si afinata e buna.

Dan Vaideanu spunea...

Tu de ce crezi ca am stat o zi în copac sa culeg visine?

Costel spunea...

Esti inalt nu trebuie sa stai in copac!