Scandinavia (II) - Liliana

După 12 sau 13 ani. Un pretext să plec de acasă: examenul de admitere la Electronică în Bucureşti. Sînt cazat la nenea Petru, tatăl lui Marian, într-un apartament spaţios, proprietate personală, 4 camere în Berceni. Cu troleibuzul 83, mîncînd o pîine pe ciugulite, ajungeai în Polizu, dacă nu-i cădeau captatorele! Cei patru locatari permanenţi ai apartamentului se tachinau continuu si chiar declanşau uneori certuri aprinse. Se strigau cuvinte grele şi se încheiau alianţe tactice. Petru se alia cîteodată cu fiica lui, Liliana, iar Marian cu mama lui, Luiza. Cu mine se purtau diplomatic, căutînd să mă atragă de partea lor.

O situaţie nouă pentru mine. La noi mai ţipau părinţii cînd eu şi soră-mea, Cristiana dărimam casa sau cînd, de exemplu, doamna Carasievici, profesoară de istorie m-a prins jucînd barbut.
- Să vină mîine taică-tău la şcoală.
Seara acasă, tata:
- Alte dandanale?
După explicaţii, s-a luminat. Si el îşi pierduse odată hainele la poker. S-a prezentat la şcoală şi a abordat-o direct pe doamna Carasievici:
- I-am tras ieri o mamă de bătaie ...
Doamna profesoară a avut remuşcări iar eu am luat numai note bune la istorie, fără să mai fiu ascultat!

Tanti Luiza era după tată jumătate suedeză, vorbea limba şi lucra la ambasada Suediei. Îi cumpărase lui Marian, student TCM-ist, un Renault Gordini. Maşina era pasiunea lui: o repara şi cînd nu era absolut necesar. Leatul meu, Liliana, o frumuseţe misterioasă şi atrăgătoare, îmi povestea despre occident în camera ei mobilată spartan. Mai tîrziu, alte rude au bîrfit-o cum îşi vînduse pe nimic mobila de tineret cumpărată de părinţi. Nu-i plăcuse! Acum se pregătea să dea examen la Arhitectură:
- Si prietenul meu dă examen la Electronică. Cîte ore de meditaţii ai luat?
- Nici una.

La vremea respectivă nici eu nu ştiam: eram un experiment socialist. Si iată-mă într-un amfiteatru la Polizu, în prima zi de examen: proba scrisă la fizică, ora 8:00. Deoarece subiectele se răsuflaseră, abia pe la 12:30 a reuşit comisia să încropească altele, iar noi am aşteptat neştiutori! Eu am intrat în discuţie cu vecinii de banca, neindicat la un examen de competiţie. În dreapta Corneliu, actualmente prodecanul facultăţii şi Cornel * de pe rîndul din spatele meu. Din discuţie în discuţie cădem de acord; subiectul va fi: legile gazelor. Si chiar îl recapitulăm. Cornel:
- Să te laşi niţel spre stînga să văd cum rezolvi problemele.
- Bine.
Vin subiectele, cu gaze la teorie. Am avut dreptate; ne-au durut degetele scriindu-l. Cornel s-a inspirat, şi la un moment dat.
- Ai greşit calculul la problema a treia.
Am revenit cu corecţia respectivă.

Liliana şi prietenul ei nu au reuşit la examene. Furtuni grele s-au abătut în Berceni şi eu m-am mutat la unchiul Mircea.

* Iar o să apară confuzii la numele Cornel.

Urmează Scandinavia (III)