Harababură la prefectură

Arhitectura chibritelor, caracterizează majoritatea caselor din Los Angeles. O caroserie lemnoasă, pe două feluri de fundaţii: ridicate sau betonate, cu-n acoperiş de "single".

Cumpărarea unei case şi a terenului aferent nu înseamnă şi dreptul extragerii zăcămintelor deasupra cărora locuieşti. Oraşul nostru stă pe o pungă de petrol; cu cîteva alambicuri, o sondiţă şi căutări pe google aş reuşi să-mi asigur necesarul de benzină! În realitate nici primăria noastră nu reuşeşte, deşi încearcă din răsputeri.

În septembrie a fiecărui an se organizează o piaţă în centrul oraşului cu: produse agricole, gustări, obiecte artizanale, etc. Anul ăsta participau şi un grup de cetăţeni supăraţi, cu pancarde mari: salvaţi Whittier-ul. Să fie ceva religios? Nici pe de parte.

Deşi are primar, consilii şi primărie oraşul nostru e subordonat judeţului, Los Angeles. În 1994, cînd preţul petrolului era mic, Chevron a vîndut oraşului 518 ha de deal cu drept de extragere. Oraşul a folosit o părticică din banii rezultaţi din propunerea A, votată de alegătorii judeţului; şi anume $17 milioane. Propunerea A, colectează anual cam $19 de la proprietarii caselor din judeţ în scopul extinderii, renovării şi menţinerii parcurilor şi a terenurilor libere. Partea mea în 16 ani fiind $300 iar locuitorii Whittier-ul: 82000 (aproximativ 20000 de case). Rezultă: oraşul a plătit deja la fondul propoziţiei A: $6 milioane.

Acum, deoarece preţul petrolului este de 10 ori faţă de cel din 1994, şi metodele de exploatare mai puţin destructive şi zgomotoase, oraşul a închiriat terenul unei alte companii petroliere Matrix Oil Co. din Santa Barbara, sperînd să obţină minim $7 milioane, anual. Are însă trei oponenţi redutabili: apărătorii mediului, locuitorii din vecinătatea terenurilor de extragere şi conducerea judeţului LA. Primii nu sînt de acord cu sondele, vecinii terenului petrolifer nu vor sonde şi cisterne lîngă casele lor scumpe iar primaria LA vrea tot profitul rezultat.

Whittier-ul deţine actele cu dreptul de extragere a zăcămintelor şi a angajat avocata care a conceput propunerea A. Doamna avocată Feldman fiind plătită cu $15 mii pe lună, susţine: forarea modernă menţine intact conţinutul propunerii A.

Aşteptăm rezultatul acestor confruntări. Dacă oraşul Whittier cîştigă vor mai dispare unele gropi stradale şi se vor înmulţi locurile de muncă pentru nepoţi la primărie! Vor înfiinţa programe de ajutorare a cetăţenilor. Într-o povestire viitoare, o să scriu despre cum am beneficiat acum vreo 15 ani, de un astfel de program.